Educația sexuală și porcii

Îmi e silă de decizia de a nu permite introducerea educaţiei sexuale în şcoli. 

Când am întâlnit-o prima oară pe Mădălina la metrou, am crezut că bebeluşul cu care cerşea în braţe era închiriat. Sau în cel mai bun caz, că era o surioară. Nu se putea ca o copilă aşa de fragedă, slăbuţă tare, să fie mama care pretindea ea că este. M-a săgetat inima şi mi-a stat mintea în loc. Dar la 16 ani, Mădălina nu doar că era mamă, dar era mamă a doua oară! Una din zecile de mii de copile din ţara asta care nasc înaintea vârstei de 18 ani. Uneori de două sau chiar de trei ori. Copii cu copii. Copii cu copii care nu au ce mânca nici ei înşişi, darmite să mai hrănească, îngrijească şi şcolească încă o generaţie, fără ajutorul nimănui, pentru că desigur statul nu se sinchiseşte. 

Când am început să o ajutăm pe Mădălina, autorităţile locale ne-au spus sec că e vina ei pentru situaţia în care e află şi că ei nu se bagă. O anchetă (sau ce-o fi fost) desfăşurată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în urma sesizărilor noastre cu privire la abuzurile existente ca urmare a activităţii unei reţele de proxeneţi şi traficanţi în zonă, ne-a spus (într-o scrisoare cu antet) că totul e ok şi că asistenţii sociali ţin lucrurile sub control. Într-adevăr, în urma intervenţiei unei prietene deputat, la casa Mădălinei au venit două doamne de la ‘judeţ’ care i-au vorbit stingher despre contracepţie şi i-au adus un cărucior second-hand pentru copii. Mare minune şi asta cu intervenţii “de la Bucureşti”!

Am întrebat-o: „Mădălina, dar ai vrut tu să faci doi copii la o vârstă aşa de fragedă?”. „Nu doamnă, dar nu am ştiut cum se întâmplă. Cu mine n-a vorbit nimeni despre asta. Mama mea mi-a spus să fiu cuminte, dar nu am ştiut… “.

„Să fii cuminte!”. Asta li se spune – dacă li se spune şi asta – celor mai vulnerabile copile din ţara asta. Nu ştim, nu putem sau nu dorim să vorbim deschis despre faptul că dacă un penis pătrunde într-un vagin şi lasă înăuntru spermă, acel act poate duce la venirea pe lume a unui copil. Că aşa se “întâmplă” de când lumea. Că nu e niciun mister, niciun secret. Nu ştim, nu putem sau nu dorim să vorbim deschis despre faptul că există metode contraceptive. Despre faptul că fetele au dreptul să spună “Nu” dacă nu doresc să spună “Da”. Despre faptul că nimeni nu are dreptul să atingă pe nimeni într-un fel în care nu îi face plăcere. Despre faptul că există legi care protejează copiii de prădătorii sexuali. O dăm înainte cu puritatea şi fecioria, deşi ştim bine că preocupări sexuale există de la cele mai fragede vârste, pentru că aşa e fiziologia şi anatomia.

Nu îmi fac iluzii că educaţia sexuală, chiar dacă ar fi introdusă în şcoli, ar ajuta multe dintre aceste copile. Nu de alta, dar ele nu mai sunt la şcoală. 1 din 4 dintre copiii de vârsta pubertăţii lipsesc din sistemul de învăţământ românesc, care e gratuit şi obligatoriu doar pe hârtie. In fapt, el a devenit un mecanism bine uns şi pus la punct de excluziune socială a celor care nu au bani. Sau, aşa cum am văzut recent cu această pandemie, un mare sistem de baby-sitting, care pe lângă baby-sitting pe unii copii, cei care îşi permit costurile ascunse ale educaţiei, îi mai ajută şi să înveţe câte ceva, mai ales dacă părinţii muncesc cot la cot cu ei ca să facă absurdele “portofolii” şi catralioanele de teme pentru acasă. Dar chiar şi aşa, sunt sigură că educaţia sexuală ar ajuta la prevenirea multor tragedii, a multor sarcini nedorite, a multor vieţi frânte.

Dar nu, noi îl lăsăm pe Colo să facă educaţie sexuală. Acest „influencer” urmărit de mai mult de 800.000 de copii şi adulţi, care declamă că fetele se cer violate. Că e vina lor dacă sunt violate pentru că se îmbracă provocator. Într-o ţară normală, Colo ar fi pus imediat sub acuzaţie pentru instigare la violenţă sexuală. Dar la noi nu! Noi suntem ţara în care zeci de procurori decid în favoarea violatorilor, dând pedepse cu suspendare (în cel mai bun caz), pentru că fetiţele de 12-13-14 ani pe care le-au violat, ar fi consimţit asupra actului sexual, prin faptul că nu au spus nimănui despre el. Nu vorbim despre „mici accidente”. Ups, am băut un pic mai mult şi nu mi-am dat seama ce fac. Vorbim despre fapte repetate şi sistematice. Fetiţe de 12-13 ani, violate în grup sau pe rând, de câte 5-6 bărbaţi. Nişte porci aceşti bărbaţi şi acei procurori care nu îi bagă la închisoare conform legii?

Vă las pe voi să judecaţi, pentru că pentru mine zilele astea cuvântul „porci” are altă conotaţie. După ce i-am ascultat Mădălinei povestea tristă, am început să o ajut împreună cu o mână de oameni, care acum fac parte din proiectul “Satul Mădălinei”. Visul cel mai mare al Mădălinei a fost să aibă o căsuţă a ei, aşa că am început să ajutăm în acest sens. Zilele astea Mădălina ne-a spus că şi-ar dori să cumpere 2 porci. Să îi ia acum, de mici, să îi îngraşe peste vară şi la iarnă să aibă şi ei cărniţă pentru copii. Costă 600 de lei, iar noi ne frământăm în comunitate cum să facem rost de aceşti bani. Am vrea să cerem banii ăştia pe grupul de facebook care o susţine, dar ştim că vor mai urma şi alte cereri, pentru a putea finaliza baia şi bucătăria care sunt acum în construcţie. Oare nu cerem prea mult? Oare nu îi obosim pe donatori? Suntem pe punctul de a renunţa şi de a-i spune Mădălinei că porcii (reali şi cei simbolici) au costuri prea mari. Că nu putem. Că renunţăm. Că am obosit.

2 porci. 600 de RON. Eu dau 100, pentru că nu vreau să renunţ, chiar dacă am obosit. Mai dă cineva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *