Uniti Simplificam!
Nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc la birocratia din Romania, la ceasurile lungi in care stam sa completam formulare fara umbra de folos, la plimbarile dese de la un functionar la alt functionar, la non-conversatiile alienante cu roboti telefonici roboti ca sa ajungem sa vorbim cu roboti telefonici umani, la numarul in continua crestere de parole de care avem nevoie pentru ca fiecare săituleţ are un alt algoritm de construire a parolei, la perversele reguli si proceduri corporatiste care ne transforma din cumparatori de servicii in cersetori de servicii, la demnitatea de cetateni platitori de taxe care ne este atacata de fiecare data cand avem nevoie de ceva in schimbul acelor taxe, ei, iaca, in asa conditii mie imi ramane inima fara bucurie.
Nimanui nu ii place birocratia, dar cumva, pe cai pe care se merge fara vorba si fara lumina, birocratia creste sufocant. Romania este una din cele mai birocratice tari ale UE, tara in care regulile stufoase se altoiesc pe aroganta functionareasca si pe o practica prin care statul, nefiind capabil sau doritor, sa ii pedepseasca pe criminali si vicleni, pedepseste toata populatia prin inventarea de reguli care s-ar aplica doar criminalilor si viclenilor care intre timp nu au escogitat noua generatie de viclesuguri si gaselnite criminale.
O scurta interactiune cu Raiffeisen Bank mi-a ocazionat multe ganduri despre nivelul hilar al birocratiei din Romania.
Pe scurt, de curand s-a verificat un eveniment banal: mi-a expirat cardul. Am rugat imputernicitul pe cont sa mearga la banca sa ridice noul card. Fiind plecata din tara pentru o perioada mai lunga de timp (o combinatie de motive personale si deplasari de serviciu) am vrut sa evit momente penibile in care as fi ramas fara cash si fara acces la cont. Din pacate banca nu a acceptat solicitarea imputernicitului. Telefonic, am solicitat bancii sa predea cardul persoanei pe care am agreat impreuna (eu si banca) sa o desemnam ca avand drepturi depline in lipsa mea. Mi s-a explicat ca doar titularul de cont poate sa ridice bucata de plastic pe care banca a decis unilateral sa o scoata din circulatie la fiecare doi ani. Solicitarea telefonica nu e valabila, pentru ca o voce e usor de falsificat. Am sugerat bancii sa facem o video-conferinta prin care sa poata certifica faptul ca eu sunt eu. Din pacate procedura bancii nu prevede video-conferinta ca metoda de certificare a identitatii. In fine, am solicitat banca sa imi trimita cardul la o filiala a lor din tara unde ma aflam. Sau chiar din tara-mama a bancii, unde as putea sa ajung in 1-2 ore. Nici asta nu este posibil pentru ca la nivel international filialele nu au nici o legatura operationala intre ele (decat, as spune malitios, atunci cand expatriaza profiturile).
In fine, banca are doar o singura procedura prin care poate sa isi ‘ajute’ clientii in situatia mea: o procura de la notar sau de la consulat. Care pentru client nu inseamna doar un cost destul de ridicat (200-300 de euro), ci si un risc destul de mare pentru ca procura aceasta trebuie scrisa intr-un fel anume (‘sunt foarte complicate doamna, e usor de gresit, mai bine sa va luati notite si va spun eu cum sa faceti’), apoi tradusa, legalizata si apostilata.
De ce platim serviciile unei banci? Pentru ca vrem sa tinem banii intr-un loc sigur din care sa putem sa ii luam cand avem nevoie de ei? Aceasta parte a birocratiei ne place. Impartiala, eficienta, neiscoditoare. Nu trebuie sa explici functionarului ce vrei sa faci, brusc, cu 1000 de lei din economiile tale. Poti sa iti cumperi un cal, a cincizecea si a cincizecisiuna pereche de pantofi, un kilogram de ciuperci halucinogene, poti chiar sa ii arunci pe fereastra. Pe functionarul bancar nu il intereseaza. Nu toate interactiunile birocratice sunt un rau in sine. Rele sunt doar cele abuzive si nejustificate.
De ce intr-o societate hiper-conectata ca a noastra, identitatea mea nu poate sa fie verificata prin video-conferinta? De ce o banca mandra de serviciul ei de online banking nu poate gasi modalitati de rezolvare electronica a problemelor? De ce imputernicitul poate sa imi fure toti banii din cont daca vrea, dar nu poate sa ia de la banca o bucata de plastic in numele meu? De ce in Uniunea noastra Europeana, in care capitalul circula liber, o banca nu poate sa trimita o bucata de plastic la o filiala a sa din alta tara? De ce o banca isi permite sa imi sugereze mie ca ar trebui sa cheltuiesc bani in plus ca sa am acces la banii mei, cand eu o platesc deja pe ea pentru asta? De ce o functionara isi permite sa ii spuna imputernicitului meu ca ar fi mai simplu sa scoata banii si sa mi-i trimita prin Western Union (care, evident, are comisioanele scandaloase pe care unii dintre noi le cunosc)?
O sa merg la banca si o sa imi ridic cardul. Asta e o problema marunta. Problema e cu procentele din PIB pe care le pierdem anual, pentru ca nu reusim sa taiem din increngatura birocratica nociva. Mai acum cativa ani o prietena din Estonia, in vizita la mine, s-a retras la un moment dat pentru ca trebuia sa isi plateasca taxele online (ANAF-ul lor e complet digitalizat de ani buni), iar o prietena din Irlanda imi spunea surpinsa cum banca i-a trimis noul card prin posta fara nici macar ca ea sa fi solicitat asta. Intamplator, atat Irlanda cat si Estonia sunt printre cele mai dezvoltate tari din lume: locul 11, respectiv 33 in lista Indexului de dezvoltare umana. Romania: locul 54, dupa tari ca Belarus, Cuba, Argentina, Muntenegru, etc.
Ma intreb cum ar arata un protest public pentru simplificarea procedurilor birocratice. Daca s-ar mobiliza cei suparati din pricina birocratiei legate de gestionarea fondurilor structurale, cred ca ar fi un protest maricel. Daca li s-ar adauga cei care sunt suparati pe ANAF pentru popriri de conturi pe motive stupide, probabil ca ar fi un protest chiar viguros. Iar daca ar iesi in strada toti cei care sunt enervati pe birocratia din Romania atunci ar fi posibil sa fie mai ceva ca la ‘Uniti Salvam’. Ma intreb nu daca, ci cand o sa avem parte de protestul simplificarii birocratiei din Romania. E o durere comuna, trans-partinica, usor de inteles.
One Comment
I want to get in touch with Madalina’s case. Please send me messages to my e-mail: [email protected].